girafa

Girafa este cea mai înaltă din toate speciile de animale. Masculii pot avea 4,8 - 5,5 m înălţime şi o greutate de 900kg. Numele ei provine din arabă şi înseamnă cea mai înaltă dintre toate.

Originară din Africa, girafa este înrudită cu familiile: Cervidae şi Bovidae, dar aparţine altei familiei, Giraffidae, care cuprinde doar girafa şi ruda ei cea mai apropiată okapi

Girafele sunt faimoase datorită gâtului lor extrem de lung (care le permite să ajungă la frunzele cele mai înalte şi mai fragede din arbori) şi picioarelor anterioare care sunt mai lungi şi mai mari decât cele posterioare. Structura osoasă a gâtului nu este diferită de cea a altor mamifere, neavând vertebre în plus, dar fiecare din cele şapte oase este mai lung. În plus are coarne mici acoperite cu piele (ossicoarne)

Există multe modificări specifice ale structurii girafei, care au evoluat aparte comparativ cu a altor mamifere, în special sistemul circulator. Inima girafei trebuie să pompeze o presiune sangvină practic dublă ca a multor alte mamifere mari pentru a putea menţine fluxul sanguin normal. În partea superioară a gâtului girafei, există un sistem complex de regulare a presiunii sângelui care previne excesul acestuia când girafa coboară capul să bea.

Vasele sangvine din partea inferioară a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa are o piele groasă şi strânsă pe extremităţile inferioare ale picioarelor, care menţine presiunea extravasculară ridicată, semănând ca funcţie cu costumul unui pilot de avion supersonic.

Majoritatea sunetelelor pe care girafa îl emite cu ajutorul plămânilor săi enormi nu poate fi auzit de urechea umană, întrucât girafele comunică între ele cu ajutorul infrasunetelor.

Limba de culoare neagră, foarte lungă (circa 45 de cm), îi permite să-şi cureţe urechile. Are două coarne şi o creastă osoasă datorită dezvoltării excesive a oaselor frontale şi nazale. Gura este diferită de cea a altor rumegătoare, buza superioară nu este tăiată ca la cămile, are o forma mai ascuţită. Are un sistem care îi permite să deschidă şi să inchidă fosele nazale în mod voluntar, protejându-le de prf.

Blana este de culoare galbenă, cu pete de culoare mai închise sau mai deschise, petele de pe gât sau picioare sunt mai mici.

Girafele trăiesc în grupuri de 20-30 exemplare, la tinereţe, la bătrâneţe caută singurătarea.

Reproducerea:Perioada de gestaţie la girafă este între 14 şi 15 luni; naşte un singur pui. Girafa naşte în picioare iar sacul embrionar nu se rupe cand fătul cade pe sol. Girafele nou născute măsoară 1,8m. La puţine ore după naştere , puiul de girafă poate alerga şi nu se deosebeşte de cel care are o săptămână. Oricum în primele două săptămâni stau mai mult aşezate şi păzite de mama lor. Girafele adulte sunt prea mari pentru majoritatea carnivorilor, dar exemplarele mai tinere pot fi atacate de majoritatea carnivorilor : lei, leoparzi, hiene şi câini sălbatici. Puiul devinde independend după 18 luni. Doar 25-50% dintre ei vor ajunge adulţi, având o medie de viaţă de 20 şi 25 ani.

Alimentatia:

Regimul alimentar al girafei este în acord cu fizicul; mănâncă frunzele arborilor folosind limba. Cele care traiesc în în sudul Africii preferă ramurile şi frunzele care au spini. Când mănâncă alimente proaspete şi suculente pot sta mult timp fără apă, dar în epoca de secetă parcurg mai multi kilometri pentru a bea apa din lacuri sau bălţi. Alimentul favorit al girafei este Acacia, o specie de arbore care creşte în savana, este un animal care alege mult mâncarea când poate să aleagă. Dar daca nevoia o cere ,nu are probleme în a se adapta la alte alimente. De asemenea consumă alte specii de arbori şi iarbă. Pentru a bea sau a mânca iarbă , girafa trebuie să se aplece si se aşează într-o poziţie vulnerabilă.

Limba girafei cât şi aparatul digestiv sunt adaptate să digere vegetale cu spini, pe care le digeră fără nici un tip de probleme. Girafele petrec 16-20 ore pe zi alimentându-se şi dacă au pui, o pot face şi în perioada cea mai călduroasă din zi cand animalele de pradă sunt inactive. Poate ajunge să mănânce şi 65 kg de vegetale. Girafa la fel ca vaca, este un animal rumegător, are 4 stomacuri şi digestia este asemănătoare celorlalte rumegătoare (digestia are nevoie de mult timp).

Subspecii:

• Giraffa camelopardalis angolensis

zebra

Zebra este reprezentată de trei variante de animale care face parte din specia calului (Equidae) ordinul imparicopitate, (Perissodactyla). Astfel este varianta:

• Zebra Grevy (Equus grevyi)
• Zebra de stepă (Equus quagga)
• Zebra de munte (Equus zebra).

Incrucişări dintre zebre şi cai au dat naştere la zebroide o variantă intermediară între zebră şi cal, ca şi zebrule care sunt o încrucişare între zebră şi măgar. Zebrele sunt foarte greu de domesticit şi nu vor deveni niciodată animale de călărie.

Raspadire:Locul lor de origine este tot continentul african, în nordul continentului fiind deja în perioada antică exterminată. Cea nai răspândită variantă este zebra de stepă, care trăieşte în savanele din Sudan şi Etiopia de Sud, Africa de Est până în Africa Sudică de Vest. Zebra Grevy trăieşte în regiunile cu tufişuri aproape uscate şi savane este răspândită în Africa de Est, Kenia, Etiopia şi Somalia. Zebra de munte trăieşte pe un areal geografic mult mai restrâns ca celelate două variante, fiind răspândită numai în regiunile mai înalte până la altitudinea de 2000 m deasupra n.m. regiuni situate în Namibia şi Africa de Sud.

lei

Leul (lat. Panthera leo, în româna veche lăunele) este un mamifer din familia Felidae. Leul mascul poate fi recunoscut uşor datorită coamei sale şi poate cântări până la 250 kg. Femelele sunt mult mai mici, cântărind până la 150 kg. Leii trăiesc in jur de 20 ani.

Leii sunt carnivori, trăiesc în grupuri de familii, care consistă în femele înrudite, puii de ambele sexe, şi un mascul neînrudit, care se împerechează cu femelele adulte. Familia:Leul îşi protejează familia în momentele în care este atacata. De aceea, leul se poate numi şi un iubitor de familie. Femelele se ocupă cu vânatul, în timp ce masculii apără şi menţin frontierele teritoriului. Masculii sunt daţi afară din grup când ajung la maturitate.

Cu toate că este cunoscut ca "regele junglei", leul este un animal care trăieşte în câmpii deschise, şi poate fi găsit prin toată Africa. Chiar şi aşa, este o specie în pericol, populaţii semnificative găsindu-se doar în parcuri naţionale din Tanzania şi Africa de Sud.

Ultimul rămas al familiei leului asiatic (Panthera leo persica), care în vechime trăia din Grecia până în India, trăieşte în Pădurea Gir din nord-vestul Indiei. Aproximativ 300 lei trăiesc într-un sanctuar din statul Gujarat.

Leii au dispărut din Grecia, ultimul loc în care mai trăiau în Europa până în anul 100 e.n., dar populaţii semnificative au rămas în nordul Africii până la începutul secolului XX.

Leii sunt un simbol care apare des în heraldica familiilor regale şi cavaleriei. Apar până şi în arta Chinei, deşi nu au trăit niciodată acolo. Nici un alt animal nu a primit mai multă atenţie în artă şi literatură. În Biblie este amintit de 130 de ori. În arta epocii pietrei, în special în picturile rupestre, se întâlnesc frecvent desene reprezentând lei.

tigrii

Tigrii sunt cele mai mari feline din lume, astfel un tigru mascul cântărind până la 300 kg şi având aproximativ 3,2 m lungime, iar o femelă - până la 190-200 kg greutate şi o lungime de 2,4 m, dimensiuni maxime 4m şi 350 kg ;

Înălţimea unui tigru poate atinge 1,10 m;

Au o blană mătăsoasă, de-obicei portocalie ( cu excepţia tigrilor albi bengalezi), cu dungi lungi negre;

Au musculatura dezvoltată, adaptată unui prădător;

Este un prădător de-obicei nocturn;

Are toate simţurile dezvoltate, în special vederea nocturnă .

Fiecare tigru mananca aproximativ 6 tone de carne pe an .

Fiecare tigru la maturitate face salturi de 3m (metri) inaltime si 7 m lungime

În prezent există aproximativ 5.000 până la 7.000 de tigri care mai trăiesc în libertate pe întreg teritoriul Asiei. Aceştia se împart în cinci subspecii: de Bengal, Sumatra, Indochina, China de Sud şi Siberia. În secolul trecut, lumea a pierdut trei dintre cele opt subspecii de tigru care existau iniţial: caspian, de Java şi de Bali.

Rase de tigrii:

• Tigrul de Bengal (Panthera tigris tigris,
• Tigrul siberian (Panthera tigris altaica),
• Tigrul din China de Sud (Panthera tigris amoyensis),
• Tigrul de Indochina (Panthera tigris corbetti)
• Tigrul Sumatra (Panthera tigris sumatrae)

In ultimii 70 de ani, au disparut 3 subspecii de tigri:

• Tigrul de Caspia (Panthera tigris virgata) disparut in anii 1950,
• Tigrul de Bali (Panthera tigris balica) disparut in 1937,
• Tigrul de Java (Panthera tigris sondaica) disparut in 1972.

Reproducere:
Au de obicei 2-4 pui, după o perioadă de gestaţie de 104 zile.

Comportament social:
Tigri sunt vânători solitari. Puii stau cu mama lor cel mult doi ani, apoi pornesc să îşi ia în stăpânire un teritoriu propriu. Masculii se îndepărtează de locul unde s-au născut, însă femelele rămân adesea aproape de teritoriul mamei.Tigrii adulti nu se tem de nimic.

Hranire:
Tigrii se hrănesc cu căprioare, porci sălbatici, bivoli şi ocazional cu pui de rinocer sau elefant. Au dentiţia adaptată pentru prinderea, uciderea şi sfâşierea prăzii.

Statut:
Specie în pericol de dispariţie. Tigrul siberian şi tigrul chinezesc sunt specii extrem de periclictate, aduse aproape în pragul dispariţiei. Uşor de recunoscut după blana lor vărgată, cei mai mulţi tigri trăiesc in paduri sau zone cu multă iarbă. Sunt înotători puternici şi adesea se scaldă în lacuri sau râuri. Până în ultimele decade au existat opt subspecii distincte de tigru. La ora actuală au mai rămas însă numai cinci, dintre care tigrul de China se confruntă cu pericolul iminent al dispariţiei.

papagali

Dacă intenţionaţi să începeţi cu un papagal ca un animal de companie este important să se ţină cont de o serie de recomandări pentru îngrijirea adecvată.

Conduita(comportamentul) lui:
Ei sunt niste animale foarte sociale.De aceea este recomandat sa aveti cel putin 2 papagali ca sa nu se simta singuri.Este foarte important sa nu fie doua femele impreuna ,cu toate acestea 2 masculi sau impaca bine.

Hranire:papagalii se hranesc cu seminte vandute in magazine speciale,dar ocazional le puteti da legume si fructe.Cele mai potrivite sunt salata verde,mere, pere,capsuni,piersici si pepene galben.Fiti atenti,deoarece unele alimente pot fi toxice pentru animal,deci inainte de a da un fruct exotic sa se consulte cu medicul veterinar.

Mascul sau femela? daca doriti ca papagalul dumneavoastra sa vorbeasca si sa cante mai bine trebuie sa fie de sex masculin.Pentru a distinge sexul animalului in partea carnoasa de mai sus de varf(care ar fi nasul lui)daca culoare este albastra este sex masculin iar daca e maro este feminin.

Casa lui:casa lui trebuie sa fie o colivie mare incat sa se poate misca si sa fie confortabil.Este important ca locuinta lui sa fie intr-o camera regulata la temperatura.Pentru ca papagalului sa nui fie nici cald nici frig.Puteti sa-l obisnuiti sa iasa din cusca dar aveti grija sa inchideti doate usile si geamurile,inchideti televizorul si trageti cortina pentru a evita un accident.

Papagalului ii place sa aiba ceva de facut la fel ca noi de asta e important sa aiba in cusca lui obiecte precum un leagan sau o minge.Oglinda nu este recomandata pentru ca papagalul va crede ca are companie si asta poate sa il aduca la depresie si tulburare.